Despre votul obligatoriu (IV)

4. Programe raţionale vs. promisiuni emoţionale

De obicei, cetăţenii votează persoane, nu decid asupra problemelor, cu menţiunea că persoanele respective trebuie să susţina anumite programe care să asigure într-un fel sau altul rezolvarea problemelor. În SUA, de pildă, politicienii susţin programe complexe, realizate de profesionişti şi bazate pe date, nu pe promisiuni, dar asta nu reprezintă o garanţie că ei vor acţiona exact aşa cum prevăd programele după ce sunt aleşi. La finalul mandatului, cetăţenii pot analiza eficienţa soluţiilor propuse şi rata lor de succes, optând fie pentru păstrarea în funcţie a persoanei, fie pentru înlocuirea ei.

În România, luând în calcul fundamentele eminamente emoţionale prin care alegătorii îşi formează opiniile (aşa cum au aratat foarte multe studii, dar şi discutiile politice cotidiene – „îmi place de x”, „mi se pare om serios y”), candidaţii au optat pentru abordări mai superficiale, care să asigure o vizibilitate cât mai mare şi să facă o impresie cât mai bună. De-a lungul timpului, am fost martorii unor veritabile „curse ale înarmării” în ceea ce priveşte promisiunile electorale.

E adevărat că promisiunile au fost însoţite de programe, dar cetăţenii s-au dovedit mult mai impresionaţi de sintagme bombastice ca „stârpirea corupţiei” şi „arestarea băieţilor deştepţi” decât de analizarea şi evaluarea metodelor concrete prin care aceste lucruri pot fi realizate. De exemplu, s-a discutat mult despre rezultatul neaşteptat al alegerilor din 2004. Sloganurile ştrengăreşti şi băile de mulţime s-au dovedit a fi fost factorul decisiv, nu pledoaria pentru cota unică de impozitare, care a determinat prosperitatea României vreme de 5 ani.

5. Libertate şi Constrângere

Multe argumente au fost aduse în apărarea ideii că libertatea de a nu face nimic nu este o libertate care se autoanulează. Din punctul meu de vedere, teza este valabilă doar dacă eşti un nihilist convins. În context electoral, libertatea de a te abţine nu este perenă sau universală, nu are consecinţe asupra dreptului însuşi şi admite revizuirea atitudinii. Este absurd să fiu obligat să fac un lucru pe care nu consider că merită să îl fac. Iar în cazul în care sunt şi încăpăţânat în privinta asta, adică am stimulente puternice pentru a nu vota, voi reacţiona agresiv şi voi vota în bataie de joc.

Dacă nu vrei să participi la procesul electoral, degeaba eşti forţat să mergi la vot. Faptul că doreşti să votezi înseamnă că te simţi reprezentat de un candidat, care susţine în mare aceleaşi opinii ca şi tine. Şi atunci vrei să-i conferi puterea de a acţiona.

De ce să fiu constrâns să împuternicesc pe cineva care să actioneze în numele meu dacă nu e nimeni care să promoveze opiniile mele? Votul obligatoriu contravine principiilor reprezentării şi ale egalităţii politice, care stau la baza procesului electoral însuşi.

6. Mita Electorală

Mai mult decât atât, votul obligatoriu are cele mai proaste consecinţe asupra spaţiului politic. Dacă ştiu că cetăţenii sunt obligaţi să meargă la vot, oamenii politici se vor axa pe modalităţi de a convinge cât mai mulţi cetăţeni cu mici şi bere, chiar mai puţini mici decât înainte, dar împărţiţi la mai mulţi cetăţeni. Mita electorală va creşte, la fel sumele alocate campaniilor electorale, prin urmare după alegeri va fi prăpăd, candidaţii şi finanţatorii lor căutând să-şi recupereze investiţiile. Cantitatea nu produce calitate, în special în context electoral.

Anunțuri

Despre Tudor

the sWordsman
Acest articol a fost publicat în Politeia și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s